Calatorie

Dimineata ....un oras sufocat de circulatie de umbrele unor oameni cu fete triste ,
cu nori printre care cad picaturi amare de ploaie ,plec si eu grabit spre nicaieri
spre acel lucru pe care incerc sa il gasesc in fiecare din noi -FERICIREA.
Privesc copilul care sta in acel colt intunecos si nu are cine sa il auda
cum stiga de durere ....... ochii lui sunt tristi mainile ii tremura vrea si
el sa ma insoteasca pe drumul care il voi face
Ma uit cu coada ochiului la el si merg mai departe ,nu ma obosesc nici macar sa
ma opresc si sa ii raspund ,nu ma intereseaza ceea ce vrea el ....eu incerc sa
ma regasesc pe mine . In metrou acelasi fete de pe strada ,mohorate ,pline de
tristete,si multa ura nimeni din cei de aici nici macar unul nu cunoste fericirea
sau .....Cateaodata stau imi aprind tigara si prin fumul care se naruie ,parca il vad pe acel
copil din acel colt intunecat .........Daca el era FERICIREA ????